Wednesday, May 2, 2007

te înconjor ca pe biserica mea

potrivit ar fi să îmbrac o rochie nouă
să şterg de pe faţă toate spoielile scumpe
să-mi las părul pe spate şi ochii să plângă

potrivit ar fi la începutul casei uşa să fie undeva mult mai în faţă
fereastrele să fie departe
şoarecele pisica şi noi tăvălindu-ne în frunzele ce dau în rugină peste pământul nostru proaspăt pădure
potrivit ar fi să dăm jos veşmintele toate şi să ne privim de la început până la sfârşit să te înconjor ca pe biserica mea apoi să plec să mă întorc şi să rămân iar tu să strigi la mine definitivo!aşa cum strigă uneori bărbaţii de rând potrivit ar fi să nasc un copil să-l porţi pe umeri şi apoi să-l dăm lumii şi ea să-l cuprindă cu braţele ei largi de mireasă flămândă mereu potrivit ar fi să ne rugăm împreună dar vezi tu străinule Cineva a pus cheia atât de sus şi alte chei nu intră în potrivitul acesta

2006-11-01

2 comments:

Brunhild said...

bun gasit! si...hai, Maria, mai scrie ceva pe aici, de ce te-ai oprit? hai ca astept si jurnale :)

goldiada said...

Silvia, acuma am vazut comentul tau. Hm, am sa scriu aici toate secretele mele si cele mai ascunse ginduri le fac publice!!!!!!!!!!